Renovarea si redeschiderea muzeului pentru public Renovarea si redeschiderea muzeului pentru public

Renovarea si redeschiderea muzeului pentru public

Dupa ample lucrari de renovare si redecorare realizate in anul 2004 cu sprijinul financiar al Regiei Nationale a Padurilor - ROMSILVA ( in patrimoniul careia a fost trecut prin hotarare de guvern), muzeul si-a redeschis portile .
    Cu siguranta ca veti fi surprinsi sa constatati ideile noi, materialele si mijloacele tehnice modern utilizate in reamenajarea dar si atmosfera ambientala mult mai placuta de prezentare a fantasticei colectii de exponate: de la impresionanta colectie de trofee ( 2400 de piese), la opere de arta, obiecte cu specific vanatoresc sau utilitate vanatoreasca, arme specific diverselor etape ale evolutiei umane.
    Infiintarea Muzeului Cinegetic al Carpatilor ,,Posada" R.A. este un act de datorie culturala si de educatie in cunoasterea si ocrotirea faunei tarii.  Romania detine o bogata biodiversitate floristica si faunistica, recunoscuta in timp si spatiu. In acest context ecologic se inscrie si vanatul romanesc, valoros nu numai din punct de vedere numeric dar si al diversitatii si vigurozitatii, pus in evidenta de calitatea trofeelor. Existenta valoroaselor colectii aflate in depozitele Complexului Muzeului Cinegetic Posada premiate la expozitii nationale si internationale au impus la infiintarea acestui muzeu.

Scurta istorie a castelului Scurta istorie a castelului

Scurta istorie a castelului

Castelul de la Posada a fost ridicat din porunca domnitorului Gheorghe Bibescu in anii premergatori revolutiei de la 1848. A fost conceput ca un conac din piatra de rau in maniera traditionala a constructilor romanesti din zona de munte. Cincizeci de ani mai tarziu, George Valentin Bibescu,nepotul domnitorului Gheorghe Bibescu a extins vechiul conac transformandu-l in castel.
Tavalugul primului razboi modial a trecut si peste castelul de la Posada. In noaptea de 24/25 septembrie 1915, cladirea principala a fost incendiata de trupele germane, pentru a distruge arhiva Legislatiei Britanice, depozitata aici de Lordul Thomson.
In decembrie 1916, trupele maghiare au devastate celelalte cladiri ale castelului si au distrus colectia de tablouri si picturi achizitionate de printul Bibescu.

Dupa al doilea razboi mandial, castelul Posada a fost renovat si amenajat ca resedinta princiara, calitate in care a functionat pana dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Scurta istorie a familiei Bibescu

Printul George Valentin Bibescu s-a casatorit in anul 1905 cu Martha Lahovary, fiica lui Ioan N. Lahovary, fost ministru de externe al Romaniei. Martha a fost un vlastar vechi al familiilor nobiliare romanesti (coboara din stirpea Basarabilor si Musatinilor) fiind cunoscuta ca un mare om de cultura in istoria poporului roman.
Castelul de la Posada a fost locul ideal de odihna, de inspiratie si creatie artistica pentru Martha Bibescu. Intotdeauna dupa lungile sale calatorii, s-a retras aici, la castel, pentru rememorarea si sedimentarea gandurilor, impresiilor si pentru creatie.
In timpul primului razboi mondial, principesa Martha Bibescu a lucrat, printre altele si intr-un spital din Bucuresti, la ingrijirea ranitilor, de unde a fost arestata de trupele germane.
Castelul Posada a fost locul preferat si al printului George Valentin Bibescu. A revenit aici dupa fiecare aventura automobilistica sau aviatica. George Valentin Bibescu a fost primul pilot – aviator roman. A infiintat Clubul Aviatic Roman in anul 1909, Automobil Club Roman si Liga Nationala Aeriana(in anul 1912) si mai presus de toate, a fost ales in anul 1930 in functia de Presedinte al Federatiei Aeronautice Internationale. In anul 1941, printul George Valentin Bibescu a plecat dintre cei dragi. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Martha Bibescu a parasit Romania si s-a stabilit la Paris. S-a stins din viata in anul 1973. Nu a mai apucat sa-si revada niciodata fostul camin. Dupa plecarea familiei Bibescu, castelul Posada si dependintele sale au intrat in posesia statului roman, dandu-i-se diverse utilizari.